Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, suprafața spațiului verde din Municipiul București a scăzut în ultimii 30 de ani (INS, 2022). Dinamica anuală a suprafețelor verzi scoate în evidență o creștere începând cu anul 2014 însă, dacă se păstrează aceeași dinamică din ultimii 30 de ani, tendințele estimate până în anul 2030 sunt tot negative. Raportând dinamica suprafețelor verzi din Municipiul București la evoluția populației Capitalei României, tot în baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, se observă faptul că suprafața verde pe cap de locuitor a scăzut de la 22.06 m2/loc în 1993 la 20.92 m2/loc în 2020, în condițiile în care populația rezidentă a capitalei a scăzut și este estimat că va menține trendul descrescător până în 2030 (Figura 7) (INS 2022).
Figura 7. Dinamica suprafeței spațiilor verzi și a numărului de locuitori din Municipiul București în perioada 1993 – 2020 (Sursă date: INS)
Aparent, statisticile oficiale par să contrazică percepția generală din teren, în care Bucureștiul a devenit un oraș supraaglomerat, în care componentele de mediu s-au degradat și în care suprafața spațiilor verzi s-a diminuat continuu. Această percepție este confirmată și de câteva studii științifice prin care se demonstrează faptul că efectiv spațiile verzi publice s-au diminuat după ani ´90, creșterile înregistrate fiind determinate doar prin decizii legislative și administrative. Astfel, conform Legii 24/2007, în categoria spațiilor verzi intră și cele cu acces condiționat sau limita (cele adiacente instituțiilor publice, cimitire, grădini botanice, grădini zoologice, spațiile de protecție sanitară, pepinierele, serele etc.) (Parlamentul României, 2007). Cu toate că serviciile ecosistemice furnizate de aceste spații sunt importante în vederea creșterii rezilienței Municipiului București în fața provocărilor generate de schimbările climatice și degradarea componentelor de mediu, comunitatea științifică internațională subliniază importanța interacțiunii dintre om și natură, atribuind beneficii suplimentare spațiilor verzi publice.
Potrivit trendului descrescător al populației din ultimii 30 de ani, Municipiul București s-ar înscrie în categoria „shrinking cities”, adică a orașelor care înregistrează un regres din punct de vedere al dinamicii populației, al economiei și al extinderii suprafețelor construite. Acest fenomen apare în momentul finalizării unor epoci, fie ele economice, politice sau amândouă, cum este cazul societăților din fostul bloc comunist. Cu toate acestea, statisticile privind evoluția numărului de locuințe din Municipiul București indică faptul că suprafața construită cu funcție rezidențială a înregistrat trenduri pozitive în ultimii 30 de ani (INS 2022) (Figura 8). Rezultatele studiilor științifice din ultimul deceniu, realizate prin analiza seriilor temporale de imagini satelitare întăresc dovezile care demonstrează faptul că, în special după anul 2007, expansiunea suprafețelor construite din București s-a realizat într-un ritm accelerat.
Acest model de dezvoltare urbană prin care un oraș înregistrează declin demografic, dar o evoluție rapidă a suprafeței construite seamănă cu ceea ce oamenii de știință numesc „sprawl urban”, considerat cel mai puțin sustenabil și ineficient model de dezvoltare urbană. Conform analizelor seriilor de imagini satelitare, expansiunea dezvoltării imobiliare în București s-a realizat în detrimentul suprafețelor naturale și seminaturale și a terenurilor agricole din periferiile Capitalei.
Figura 8. Dinamica numărului de locuințe în raport cu evoluția numărului de rezidenți din Municipiul București între 1993 și 2020 (Sursa datelor: INS)
Statisticile oficiale privind suprafețele spațiilor verzi din Municipiul București se bazează pe date raportate din fluxul administrativ, acestea raportându-se, la rândul lor, la ceea ce legislația română definește ca spațiu verde urban sau pădure. Pentru a avea o imagine mai obiectivă asupra dinamicii modului de acoperire a terenului din Municipiul București ne putem raporta la datele puse la dispoziție prin platforma Copernicus, platforma de date spațiale a Comisiei Europene. Datele Urban Atlas au extras tipurile de acoperire a terenurilor din orașele europene pentru anii 2006, 2012 și 2018. Pentru anii 2006 și 2012 datele obținute sunt deja validate, iar pentru cele din 2018 validarea este în curs. Soluțiile folosite pentru elaborarea bazei de date sunt expuse pe scurt în Tabelul 1:
Tabelul 1. Detalii tehnice despre baza de date Urban Atlas
| Baza de date | Imagini satelitare | Rezoluție imagini | Unitate minimă de cartare |
| Urban Atlas 2006 | Multispectral SPOT 5 & 6 și Formosat-2 | 2 – 2,5 m | 0,25 -1 ha |
| Urban Atlas 2012 | Multispectral SPOT 5 & 6 și Formosat-2 | 2 – 2,5 m | 0,25 -1 ha |
| Urban Atlas 2018 | Pléiades, KOMPSAT, Planet, SPOT6, SuperView | 2 – 4 m | 0,25 -1 ha |
Prelucrarea datelor din Urban Atlas indică faptul că suprafața construită a crescut cu 4,29% din 2006 până în 2018 în detrimentul suprafețelor neconstruite (Figura 9). De asemenea, este de menționat faptul că în categoria suprafețelor construite intră, pe lângă clădiri, și suprafețele asfaltate, betonate sau pavate. Analizând clasa green urban areas, în care sunt extrase toate spațiile verzi publice, excluzând grădinile private, spațiile verzi adiacente instituțiilor și terenurile agricole (European Commission 2010) se observă că suprafața acestora a scăzut cu 0,83% din 2006 în 2018. Categoria forest din Urban Atlas înglobează toate suprafețele acoperite cu arbori, cu o densitate a coronamentului de peste 30% și cu o înălțime a arborelui mai mare de 5 (cinci) metri, plus pepinierele sau plantațiile (European Commission, 2010). Și la această categorie se înregistrează un trend negativ pentru Municipiul București, din 2006 până în 2018 suprafața forestieră scăzând cu 4,46% (Figura 10).
În urma analizelor diacronice ale datelor statistice și spațiale, puse la dispoziție de platformele oficiale ale instituțiilor naționale și europene, putem trage concluzia că suprafețele verzi și cele forestiere din Municipiul București se află pe un profund trend negativ, acestea fiind înlocuite în ultimele două decenii de suprafețele construite. Păstrându-se actualul trend, se estimează că până în anul 2030 Bucureștiul va mai pierde încă 0,55% din spațiile verzi, ajungând la un total de -1,39% din suprafața înregistrată în 2006. În ceea ce privește suprafața forestieră, estimările pentru 2030, în cazul în care se păstrează aceleași trenduri, indică faptul că încă 2,97 % din pădurile Capitalei vor fi pierdute.
Figura 9. Evoluția suprafețelor construite și neconstruite din Municipiul București în baza datelor spațiale furnizate de Urban Atlas
Figura 10. Distribuția suprafețelor forestiere în Municipiul București și evidențierea suprafețelor pierdute
Proiect realizat cu sprijin de la bugetul local al Municipiului București. Conținutul acestui proiect nu reflectă neapărat poziția Primăriei Municipiului Bucureți/Consiliului General al Municipiului București și nu implică nicio responsabilitate din parte Autorității Finanțatoare.
